Istorie
Din istoria parohiei si bisericii din Retiş
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )
Comuna Brădeni se află la marginea jud Sibiu, fiind la intresecţia cu jud. Braşov şi jud.Mureş. La 5 km pe artera care

face legătura comunei Brădeni cu Făgăraşul se află satul Retiş, aşezat in amonte pe dreapta Hartibaciului.
Populaţia satului este compusă din români 95%, iar 5% minorităţi (ţigani). Înainte de 1989, au existat 25 de familii de saşi, care au emigrat in Germania, rămânând în sat doar o singură persoană. Majoritatea locuitorilor sunt pensionari, iar care mai sunt în putere se ocupa cu agricultura si creşterea animalelor. Totdeauna locuitorii Retişului au fost de religie ortodoxă, deşi în trecut şi astăzi sectele dau un atac deosebit pentru a-i dezbina pe români, dar până acum n-au reuşit. Sunt doua familii de penticostali veniti din jud. Bistriţa. Românii din Retiş tot timpul au păstrat tradiţia româneasca şi ortodoxă, făcându-se exemplu pentru mulţi români din jur. Retişenii au fost şi au rămas oameni harnici, despre aceasta vorbind starea caselor şi a gospodăriilor lor. La sărbătorile mari, cei mai in vârstă se îmbracă în portul popular, fapt ce da o notă deosebită şi cu totul aparte faţă de alte sate din jur.
Satul Retiş este un sat cu o vechime apreciabilă, fiind menţionat în documente vechi din 1363 cu numele de Reter Villa. În anul 1389 apare cu acelaşi nume într-un document care se află la muzeul din Braşov. Acelaşi nume îl poartă şi în documentele privind Istoria Romaniei care a fost alcatuită în volume în 1958. În harta lui Spiridon Fetti din 1862, satul apare cu numele de Retezatul. Read the rest of this entry »
GRÓF HALLER JÁNOS
Haller János
În limba maghiară, „gróf” desemnează un titlu nobiliar, dar prin extensie, în româneşte „conte”, comite, o funcţie administrativă implicită. Emoţional pentru noi românii „gróf” nu înseamnă nimic bun, dar dacă am putea trece peste aceasta piedică mai degrabă subiectivă decât obiectiv, istorică am afla:
(traducere din limba maghiară)
GRÓF HALLER JÁNOS
Dorim să-l prezentăm cititorilor pe Gróful Haller János din Hallerkő ca cel mai bun gospodar din Ardeal în decurs de peste 40 de ani şi, în acelaşi timp, ca pe un om bun cu adevarat. Cât timp bărbaţii cu carieră publică câştigă admiraţia şi respectul nostru prin realizările lor şi utilitatea lor nu mai puţină simpatie trezesc în noi oamenii din viaţa privată devenind astfel pentru noi cei mai util membrii ai societăţii pirn disciplina pe care o dovedesc in activitate, prin armonia totală între persoana proprie şi lumea înconjurătoare şi tăria lor de caracter. A apus de mult vremea când acest om era activ, nu-i mai vedem vedem chipul marcant şi expresia veselă, dar amintirea lui încă trăieşte în inimile noastre, oriunde prin ţară putem auzi despre el mii de lucruri mărunte, mii de anecdote, care, ca o umbra uriaşă a unei flori în lumina de apus, prin viu grai, sporesc şi devin mai miraculoase şi mai fabuloase.
Gróful Haller János s-a născut la data de 12 octombrie 1774 în localitatea Réten (Pe cămp) (Retiş, Retersdorf), a urmat studiile în Târgu Mureş şi Cluj. În 1801 a pornit la drum cu o gospodărie în cea mai deplorabilă stare şi împovărată de o ipotecă care depăşea valoarea ei de trei ori. Read the rest of this entry »
Schiţă de monografie multietnică
VILLA MILITUM -Satul Călăreţilor
Satul Retiş este unul dintre cele a căror istorie se pierde în originile aşezării saşilor în Ardeal, colonizare care începe cândva în secolul al XII-lea. Unele surse vorbesc de 1349 ca primă dată de atestare a acestui sat, altele 1353. într-un articol din Allgemenine Deutsche Zeitung fur Rmanien, Gernot Nussbacher citează un istoric maghiar Giorfy Gyorgy care identifică Villa Militum – Locul Războinicilor din descrierea frontierei din Walldorf cu acest loc – Retis. Localitatea Retiş se află pe cursul superior al Hârtibaciului şi, din punct de vedere administrativ, aparţine de comuna Brădeni (3km) (Henndorf), situată in nordestul judeţului Sibiu.
Extras din harta Siebenburgen, înainte de 1914.