Festivalul Hârtibăcenilor, Retiş Duminica Tomii, mai 2009.

Festivalul Hârtibăcenilor tot mai bogat – I. Bârsan

(articol apărut in Tribuna Sibiului, 4 mai, 2009)


Ce-a de a-IV-a ediţie a Festivalului Hârtibăcenilor a umput satul Retiş de lume. Aprope 300 de participanţi  au venit să-şi prezinte zestrea folclorică pe scena amenajată în aer liber. Cam tot atâţia retişeni au venit acasă cu ocazia acestui eveniment şi foarte mulţi spectatori din localităţile participante i-au însoţit pe artiştii populari. În faţa scenei au fost prezenţi şi invitaţi de seamă la acest festival: profesorul universitar Dr. Ilie Moise, senatorul Viorel Arcaş, deputatul Ioan Cindrea, vicepreşedintele CJ Sibiu Ioan Banciu, consilierul judeţean Ioan Terea, Ioan Axente director la AJPPC Sibiu, Stelian Iliu director la Direcţia Agricolă şi Marius Halmaghi preşedintele asociaţiei Ecomuzeul Judeţean Sibiu, un îndrăgostit de satul tradiţional, împătimit al conservării acestei veşnicii.Primarul comunei Brădeni, Aurel Dobre i-a salutat pe cei prezenţi la festival iar preşedintele asociaţiei Valea Hârtibaciului, ing Marius Radu Curcean şi-a exprimat satisfacţia faţă de amploarea pe care a luat-o această maniferstare a hârtibăcinelor, realizată cu scopul revitalizării culturii tradiţionale din această zonă. Cei prezenţi au fost salutaţi şi felicitaţi şi de personalităţile care au răspuns invitaţiei de a participa la festival.
Aşa cum a specificat preşedintele asociaţiei, iniţiativa organizării acestui festival a fost de bun augur. Numărul tot mai mare de participanţi ca şi calitatea spectacolului fac dovada că, prin festival hârtibăcenii  redescoperă propriile valori culturale de  care pot să fie  mândri.
Pe scena din Retiş au urcat formaţii consacrate, care nu şi-au întrerupt deloc activitatea, dar cele mai multe au fost realizate prin grija primarilor şi a unor instructori sufletişti, după lansarea festivalului.
La prima ediţie a festivalului, prin grija primarului Gheorghe Mândreanu şi a instructorului Ioan Sârbu, a fost reînfiinţată echipa de dansuri a bârghişenilor. La ediţia a II-a, din Chirpăr, festivalului i s-au alăturat ansamblul din Marpod, unde instructorul Ioan Tărchilă, solicitat de primarul Sebastian Dotcoş, a făcut minuni, reuşind ca la Retiş să prezinte o suită de jocuri populare la un nivel foarte ridicat.
Ce-a de a III-a ediţie, din Marpod, s-a bucurat de prezenţa a încă trei formaţii; din Iacobeni, unde profesorul Nicolae Secere şi colegii lui au realizat o echipă de dansuri bine pregătită, din Roşia o echipă pregătită de instructoarea Eliza Borcea care este şi solista formaţiei, şi din Retiş unde Ioan Baciu a reuşit să pregătească un grup de copii, vrednici urmaşi ai celor care au consacrat Rara Retişană pe Valea Hârtibaciului.
Buy Ceftin La Retiş, ediţia a IV-a a beneficiat în plus de prezenţa formaţiei artistice din Merghindeal. Instructorul Ioan Sârbu, solicitat de primarul Vasile Radu, a reuşit în mai puţin de o lună să pregătească o formaţie de dansuri populare româneşti şi una de dansuri ţigăneşti care a surprins plăcut fiind puternic aplaudată.
Reprezentativi pentru zona Hârtibaciului au rămas alţânărenii. Grupul lor vocal care nu şi-a întrerupt niciodată activitatea, beneficiind de asistenţa lui Marcel Părău, a prezentat şi la Retiş ca şi în alte părţi, o suită de cântece populare hârtibăcene în frumoasele lor costume, obiecte de artă populară ce pot sta cu cinste în orice expoziţie.
Chirpărenii, o prezenţă continuă pe scenă la toate ediţiile, s-au prezentat la Retiş cu o trupă de tineri bine pregătiţi de Ioan Sârbu. Personal, mi-au plăcut mai mult când jucau sârba şi învârtita din Chirpăr, care ar fi păcat să se piardă.
Pentru festival retişenii au trăit emoţia gazdelor. Au trebuit să-şi etaleze atât calităţile artistice prin prezentarea vechilor jocuri şi cântece, cât şi calitatea de gazde bucuroase să-şi cinstească musafirii.
Solicitat de primar, Ioan Baciu a făcut dovada calităţilor sale de bun jucător dar mai ales de pedagog nativ, reuşind să-i înveţe pe nepoţii foştilor jucători, ficioreasca (Rara) retişană, sârba, învârtita şi purtata.Merită felicitări şi grupul de femei care aflând cu întârziere că în satul lor se organizează un festival, s-au întâlnit în ultima săptămână, şi-au reamintit cântecele din vremea când mergeau în şezătoare,  au repetat brâul fetelor pe care nu l-au mai jucat de multă vreme , şi au urcat pe scenă cântând şi jucând.
Ca la toate celelalte festivaluri, Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita a dat valoare acestui spectacol prin nivelul ridicat al prezentării jocurilor şi cântecelor populare. De fapt ansamblul „Cununa” este o sinteză a folclorului hârtibăcean, atât prin componenţă, membrii lui fiind urmaşi ai celor care au plecat din sate la oraş, cât şi prin repertoriu, coregraful Ioan Sârbu preluând şi prelucrând tot ce-i mai valoros în această zonă. Ansamblul agniţean a fost aplaudat atât pentru frumuseţea jocurilor cât şi pentru cea a cântecelor interpretate de soliştii vocali, Andreea Sebeşan, Petronela Sandu, Ionuţ Precup, Diana Nistor, Ioana Bogdan, Aliana Vecerzan, Ana Maria Grădinar.
Spectatorii s-au bucurat de prezenţa soliştilor consacraţi şi i-au aplaudat pe Marcel Părău, Ştefan Vaida, Ioan Hordobeţ şi frumoasa lui urmaşă Andra şi pe  Radu Dragomir, aplaudat de retişeni şi mai ales de neamurile din sat.
Prezentatorea spectacolului a fost tot o urmaşă a retişenilor, frumoasa Irina Dragomir.

Dansatoare din Agnita

În ceea ce priveşte calitatea de gazdă bucuroasă de oaspeţi, primarul şi consătenii lui au onorat-o cu cinste. Mâncarea şi băutura i-au făcut să se bucure pe cei care  au dat curs invitaţiei de a intra în Căminul Cultural.
Următorea ediţie a „Festivalului Hârtibăcenilor” organizată de „Asociaţia Valea Hârtibaciului” cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, al Centrului Cultural Cindrelul Junii Sibiului şi al Casei de Cultură din Agnita, va avea loc în 11 aprilie 2010 (Duminica Tomii) în comuna Merghindeal.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.