Armindenii
„Frunză verde de pelin,
Iată-ne la Armindeni,
Beau mesenii si mănâncă,
Şi de ciumă nu li-i frică!”
(veche strigatură populară)
“Armindeni” i se spune unei crengi verzi sau unui pom curăţat de ramuri până aproape de vârf şi uneori împodobit cu flori şi spice de grâu. Obiceiul Armindenilor este ţinut în Retiş de Rusalii adică în ziua pogorârii Duhului Sfânt, a Cincizecimii. Este o variantă regională a acestui obicei protocreştin dacă nu chiar cu origini păgâne. În această formă, adică înfiptul în pământ de pomişori tineri curăţiţi de crengi la porţile fetelor de măritat este prezentă doar în Banat şi o parte din Transilvania.
Read the rest of this entry »
GRÓF HALLER JÁNOS
Haller János
În limba maghiară, „gróf” desemnează un titlu nobiliar, dar prin extensie, în româneşte „conte”, comite, o funcţie administrativă implicită. Emoţional pentru noi românii „gróf” nu înseamnă nimic bun, dar dacă am putea trece peste aceasta piedică mai degrabă subiectivă decât obiectiv, istorică am afla:
(traducere din limba maghiară)
GRÓF HALLER JÁNOS
Dorim să-l prezentăm cititorilor pe Gróful Haller János din Hallerkő ca cel mai bun gospodar din Ardeal în decurs de peste 40 de ani şi, în acelaşi timp, ca pe un om bun cu adevarat. Cât timp bărbaţii cu carieră publică câştigă admiraţia şi respectul nostru prin realizările lor şi utilitatea lor nu mai puţină simpatie trezesc în noi oamenii din viaţa privată devenind astfel pentru noi cei mai util membrii ai societăţii pirn disciplina pe care o dovedesc in activitate, prin armonia totală între persoana proprie şi lumea înconjurătoare şi tăria lor de caracter. A apus de mult vremea când acest om era activ, nu-i mai vedem vedem chipul marcant şi expresia veselă, dar amintirea lui încă trăieşte în inimile noastre, oriunde prin ţară putem auzi despre el mii de lucruri mărunte, mii de anecdote, care, ca o umbra uriaşă a unei flori în lumina de apus, prin viu grai, sporesc şi devin mai miraculoase şi mai fabuloase.
Gróful Haller János s-a născut la data de 12 octombrie 1774 în localitatea Réten (Pe cămp) (Retiş, Retersdorf), a urmat studiile în Târgu Mureş şi Cluj. În 1801 a pornit la drum cu o gospodărie în cea mai deplorabilă stare şi împovărată de o ipotecă care depăşea valoarea ei de trei ori. Read the rest of this entry »
Festivalul Hârtibăcenilor, Retiş Duminica Tomii, mai 2009.
Festivalul Hârtibăcenilor tot mai bogat – I. Bârsan
(articol apărut in Tribuna Sibiului, 4 mai, 2009)
Ce-a de a-IV-a ediţie a Festivalului Hârtibăcenilor a umput satul Retiş de lume. Aprope 300 de participanţi au venit să-şi prezinte zestrea folclorică pe scena amenajată în aer liber. Cam tot atâţia retişeni au venit acasă cu ocazia acestui eveniment şi foarte mulţi spectatori din localităţile participante i-au însoţit pe artiştii populari. În faţa scenei au fost prezenţi şi invitaţi de seamă la acest festival: profesorul universitar Dr. Ilie Moise, senatorul Viorel Arcaş, deputatul Ioan Cindrea, vicepreşedintele CJ Sibiu Ioan Banciu, consilierul judeţean Ioan Terea, Ioan Axente director la AJPPC Sibiu, Stelian Iliu director la Direcţia Agricolă şi Marius Halmaghi preşedintele asociaţiei Ecomuzeul Judeţean Sibiu, un îndrăgostit de satul tradiţional, împătimit al conservării acestei veşnicii. Read the rest of this entry »
Costumul tradiţional al românilor
Primele care atrag atenţia dintre ţesături sunt hainele. Purtate de oameni în văzul tuturor, ele atrag atenţia prin măiestrie şi diversitate. Fiecare zonă etnografică a avut un specific, piesele de port fiind mărci de recunoaştere a membrilor comunităţii, mijloace de apreciere a vârstei si a stării sociale.(www.traditii.ro)
Retiş - Duminica Tomii, 2009
