Fără categorie

Scroafa

de Ilarion Bârsan

– Gătat-a-i tu copilă?

– N-am gătat mumă, o mai rămas două rânduri, le-oi săpa mâne. Dumneata ce-ai făcut?

-Am spălat hainele copchiilor, îs în troacă, lângă creplă. Să le întinzi tu, că pe mine mă doare schinarea.

– Să mă spăl pe mâni și le întind.

Verghina rezemă sapa de zid, agăță traista în privar și se duse la creplă, își clăti mâinile în fugă și se apucă să întindă hainele pe sârmă.

– O poruncit Milu, c-o cosit su’ Dumbravă, sa te duci, să uști fânu. Poți s-o iei și pe Milia să-ți ajute, că-i copchilă mare.

Read the rest of this entry »

ONOMASTICA – Toponimia

***

… Onomastica – continuare

TOPONIMIA

Elena Manta

Aşa cum am amintit, Retişul este menţionat în documente începând din secolele al XIV-lea (1353), ca posesiune a lui Reter în scaunul Sighişoarei. După menţiunile lui C. Suciu ( în Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, Bucureşti 1968, vol. 2), numele localităţii este redat în documente dintre secolele XIV – XIX sub următoarele forme: Poss RETER (1353), villa RETHERII (1389), RETER (1415), RETHEN (1648), RETEN (1733), RETISDORFF (1750) RETTISDORF (1760-62); RETSDORF (1850), RETEN, RETESCDORF, RETIŞDORF (1854) În plus cunoaştem la 1400 forma RETERSDORF (V. Archiv der Vereins fur Siberbugische Landeskunde, 1934, pag. 48) Numirea oficială actuală este RETIŞ, după ce cunoscuse o formă azi învechită, RETISDORF, RETIŞTORF. ( această formă face parte dintre „compusele de origine săsească, cu suf. –dorf, dar adaptate cel puţin într-o vreme de către românii transcarpatici”. I. Iordan. T.R. pag 196 şi pag. 216) Forma cu ş din Retiştorf şi Retiş poate fi explicat prin pronunţarea din limba maghiară a lui s din RETISDORF (1854)

Read the rest of this entry »

Duminică 28 august, Târnosirea bisericii din jos.

Biserica „Sfânta Treime“, pregătită pentru sfinţire de Ştefan Mărculeţ de sâmbătă 27 august din ziarul Lumina ediţia de Transilvania.

„În curând, credincioşii din Parohia Retiş, Protopopiatul Agnita, se vor ruga în două lăcaşuri de cult. Pe lângă biserica ortodoxă veche din sat, monument istoric zidit la 1811, există în Retiş o veche biserică evanghelică, ce a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă şi care, după mai multe lucrări de renovare şi amenajare interioară, este pregătită pentru târnosire şi pentru oficierea slujbelor religioase.

Dorinţa comunităţii de la Retiş de a administra biserica evanghelică din sat a apărut în urma plecării celor 25 de familii de saşi imediat după Revoluţia din 1989. Lipsa enoriaşilor de confesiune evanghelică a dus la o oarecare părăsire a lăcaşului de cult. Din acest motiv, în 1992, comunitatea de la Retiş, prin vocea preotului paroh Ioan Scutea, s-a adresat conducerii Bisericii Evanghelice C.A. din Sibiu pentru a primi în administrare lăcaşul de cult. În adresa înaintată, părintele Ioan Scutea a menţionat că Parohia Retiş doreşte chiar să cumpere biserica dacă aceasta va fi scoasă la vânzare. „Răspunsul a venit prin toamna anului 1992 şi au cerut la acea vreme suma de două milioane de lei. Am convocat Adunarea Parohială pentru a discuta condiţiile impuse şi nu am reuşit să ajungem la un consens cu oamenii din sat. În primăvara anului 1993, am reluat negocierile la Sibiu şi am reuşit să ajungem la suma de 1,5 milioane de lei”, ne-a povestit părintele paroh Ioan Scutea. Delegaţia de la Sibiu a poposit la Retiş, unde a semnat un antecontract de vânzare-cumpărare. A urmat o serie de colecte prin sat, coordonate de preotul Ioan Scutea şi epitropii parohiei, în urma cărora s-au strâns cei 500.000 de lei, reprezentând prima tranşă către Biserica Evanghelică C.A. din Sibiu. În ciuda dificultăţilor de tot felul, s-a reuşit ca enoriaşii de la Retiş să fie convinşi de necesitatea unei astfel de achiziţii şi să contribuie la cumpărarea bisericii. „Oamenii au înţeles că avem nevoie de această biserică şi au contribuit fiecare cu sume considerabile. Au avut aceeaşi râvnă ca şi strămoşii lor, care au zidit Biserica „Sf. Nicolae” numai din banii lor”, ne-a mai spus părintele Scutea.

Reparaţii capitale

În acelaşi an a urmat achitarea sumelor restante către Biserica Evanghelică C.A., pentru semnarea actului de vânzare-cumpărare. Pe 5 martie 1994, după achitarea restanţelor, biserica a fost intabulată, împreună cu casa parohială din incintă şi curtea bisericii. Au urmat câţiva ani de pregătire pentru comunitatea de la Retiş, timp în care s-a realizat planul de renovare şi amenajare a lăcaşului de cult. Nu după mult timp au început şi lucrări de reparaţii exterioare şi interioare. Acestea au culminat în 2006, când s-au reparat acoperişul, turnul şi pereţii exteriori. Starea avansată de degradare a determinat efectuarea unor reparaţii capitale, pentru a reda bisericii atât siguranţa, cât şi frumuseţea arhitecturală. În ultimii ani s-au realizat lucrări interioare şi amenajări în Sfântul Altar. Întrucât resursele financiare ale parohiei nu au permis efectuarea unor lucrări de pictură, pereţii interiori au fost împodobiţi cu icoane. „Reparaţii exterioare s-au realizat şi la casa parohială din incinta bisericii, întrucât clădirea era în paragină. Nu puteam să lăsăm casa în acea stare. Pe viitor, ne dorim să reparăm şi interiorul clădirii. A fost amenajată şi curtea parohială, cu trotuare, garduri şi toate cele necesare”, a continuat părintele Scutea. Hramul pe care biserica îl va purta va fi „Sfânta Treime”. În lăcaşul de cult se vor oficia periodic slujbe religioase, iar credincioşii în vârstă nu vor mai fi nevoiţi să urce până la Biserica „Sfântul Nicolae” pentru a participa la Sfânta Liturghie. Un alt proiect important al parohiei vizează amenajarea sălii mari din casa parohială, care va găzdui activităţile importante din parohie.

Bucurie atât pentru ortodocşi, cât şi pentru evanghelici

Lucrările efectuate la biserică nu au acoperit inscripţiile originale de pe zidurile bisericii, în latină şi germană. Acestea ne oferă date importante despre istoria lăcaşului de cult. Astfel, una dintre inscripţii ne arată că biserica a fost zidită la 1599. În aceeaşi inscripţie apare anul 1694, dată la care biserica a fost refăcută. Turnul a fost zidit la 1835 Buy Aripiprazole online, conform altei inscripţii. Altarul datează din 1883, tabloul principal fiind pictat de Carl Dorschlag. Există mărturii care atestă existenţa unui altar mai vechi şi sculpturi de la 1700. Recent, familii de saşi din Retiş, care s-au stabilit de ani buni în Germania, au vizitat lăcaşul de cult şi s-au arătat încântate şi bucuroase că biserica unde au fost botezaţi şi unde le-au fost încreştinaţi copiii a fost scoasă din paragină şi redată cultului, chiar dacă acesta va fi de rit ortodox. „Dumnezeu este Unul pentru toţi şi are grijă de noi. Pentru noi era o dramă când veneam vara aici şi vedeam cum arăta biserica. Acum simţim că amintirile noastre legate de acest sat reînvie într-un mod plăcut”, ne-a mărturisit un membru al familiilor de saşi din Germania.”