Năfrămuţa

 

Moto: „Când eram mai tânăr şi la trup curat”

 

„Draga mumii,  i mai mare ruşânea să stai la poartă cu mânile-n poală”. Acesta era printre primele sfaturi pe care le primeau fetele din Retiş. De mici aflau că femeile nu stau niciodată degeaba. Când nu lucrau afară, în curte, în grădină ori pe hotar, îşi găseau de lucru în casă. Făceau curat, spălau haine, făceau mâncare ori puneau mâna pe ac. Nici pe hotar nu le stăteau mâinile.După ce întorceau fânu, până se usca să-l pună în căpiţă, scoteau din traistă cipca şi mai făceau câteva rânduri. Iarna, după primii fulgi când nu mai aveau de lucru pe afară, munca femeii se muta în casă.

Read the rest of this entry »

Cuverturi tesute la razboi

,,Îmi simt firul vieţii tăiat ca de un ţesător, care m-ar rupe din ţesătura lui. ”

[citat din relatarea despre vindecarea imparatului Ezechia]

 

„Viata e ca o tesatura complicata, tesuta la razboi cu suveica .” –  Acest motto se potriveste ca o manusa femeilor din Retis care realizeaza coverturi, stergare, presuri la razboi.

Inca de mic am stiut ce este acela razboi de tesut, dispozitiv pentru urzeala, suveica, mosorel, diferenta dintre lana, ata de tesut, spata, pedale, sul. N-am avut de ales daca vrem sa stim sau nu, pentru ca bunica era innebunita dupa noile modele de cuverturi mai ales daca era un model pe care nu il avea. Adormeam auzind itele cum se schimba, spata batand cu putere in tesatura si ne trezeam cu acelasi zgomot.  Vara, dupa tunderea oilor, se spala lana … un proces lung si urat mirositor. Marile si micile mercerii erau vizitate pentru ata. Nu orice ata era buna, nu orice culoare, nu orice marca. Read the rest of this entry »

Armindenii

„Frunză verde de pelin,
Iată-ne la Armindeni,
Beau mesenii si mănâncă,
Şi de ciumă nu li-i frică!”
(veche strigatură populară)


“Armindeni” i se spune unei crengi verzi sau unui pom curăţat de ramuri până aproape de vârf şi uneori împodobit cu flori şi spice de grâu. Obiceiul Armindenilor este ţinut în Retiş de Rusalii adică în ziua pogorârii Duhului Sfânt, a Cincizecimii. Este o variantă regională a acestui obicei protocreştin dacă nu chiar cu origini păgâne. În această formă, adică înfiptul în pământ de pomişori tineri curăţiţi de crengi la porţile fetelor de măritat este prezentă doar în Banat şi o parte din Transilvania.
Read the rest of this entry »

GRÓF HALLER JÁNOS

Haller János

În  limba maghiară, „gróf” desemnează un titlu nobiliar,  dar prin extensie, în româneşte „conte”, comite, o funcţie administrativă implicită. Emoţional pentru noi românii „gróf” nu înseamnă nimic bun, dar dacă am putea trece peste aceasta piedică mai degrabă subiectivă decât obiectiv, istorică am afla:

(traducere din limba maghiară)

GRÓF HALLER JÁNOS

Dorim să-l prezentăm cititorilor pe Gróful Haller János din Hallerkő ca cel mai bun gospodar din Ardeal în decurs de peste 40 de ani şi, în acelaşi timp, ca pe un om bun cu adevarat. Cât timp bărbaţii cu carieră publică câştigă admiraţia şi respectul nostru prin realizările lor şi utilitatea lor nu mai puţină simpatie trezesc în noi oamenii din viaţa privată devenind astfel pentru noi cei mai util membrii ai societăţii pirn disciplina pe care o dovedesc in activitate, prin armonia totală între persoana proprie şi lumea înconjurătoare şi tăria lor de caracter. A apus de mult vremea când acest om era activ, nu-i mai vedem vedem chipul marcant şi expresia veselă, dar amintirea lui încă trăieşte în inimile noastre, oriunde prin ţară putem auzi despre el mii de lucruri mărunte, mii de anecdote, care, ca o umbra uriaşă a unei flori în lumina de apus, prin viu grai, sporesc şi devin mai miraculoase şi mai fabuloase.
Gróful Haller János s-a născut la data de 12 octombrie 1774 în localitatea Réten (Pe cămp) (Retiş, Retersdorf), a urmat studiile în Târgu Mureş şi Cluj.  În 1801 a pornit la drum cu o gospodărie în cea mai deplorabilă stare şi împovărată de o ipotecă care depăşea valoarea ei de trei ori. Read the rest of this entry »

Festivalul Hârtibăcenilor, Retiş Duminica Tomii, mai 2009.

Festivalul Hârtibăcenilor tot mai bogat – I. Bârsan

(articol apărut in Tribuna Sibiului, 4 mai, 2009)


Ce-a de a-IV-a ediţie a Festivalului Hârtibăcenilor a umput satul Retiş de lume. Aprope 300 de participanţi  au venit să-şi prezinte zestrea folclorică pe scena amenajată în aer liber. Cam tot atâţia retişeni au venit acasă cu ocazia acestui eveniment şi foarte mulţi spectatori din localităţile participante i-au însoţit pe artiştii populari. În faţa scenei au fost prezenţi şi invitaţi de seamă la acest festival: profesorul universitar Dr. Ilie Moise, senatorul Viorel Arcaş, deputatul Ioan Cindrea, vicepreşedintele CJ Sibiu Ioan Banciu, consilierul judeţean Ioan Terea, Ioan Axente director la AJPPC Sibiu, Stelian Iliu director la Direcţia Agricolă şi Marius Halmaghi preşedintele asociaţiei Ecomuzeul Judeţean Sibiu, un îndrăgostit de satul tradiţional, împătimit al conservării acestei veşnicii. Read the rest of this entry »